Bancnotele fracționale – realitatea zilei de mâine

Banii au evoluat de la lingouri, monede metalice la bancnote, trecând prin stări exotice cum ar fi scoici kaori, oase de fildeș, sau diverse greutăți. Într-un cuvânt: banii au evoluat. Aceasta ne conferă siguranța că starea actuală a banilor – bancnote de hârtie cu diferite valori nominale – este, la rândul său, trecătoare. De bună seamă, invenția banilor de hârtie a fost o găselniță ingenioasă – unitățile de bani metalici care „trag la buzunar” la propriu și la figurat au fost înlocuite de hârtie colorată. Societatea a decis: hârtia galbenă o să țină locul monedelor de aur, hârtia albă – locul monedelor de argint. Sau ceva de acest gen.

Acum vine partea interesantă: cifrele scrise pe hârtia colorată sunt aleatorii! Din start s-a utilizat o logică mecanicistă: o monedă – o bucată de hârtie; două monezi – două bucăți de hârtie. Însă, în acest fel au fost neglijate posibilitățile nelimitate ale bancnotelor (hârtia rabdă totul!). De exemplu, pe hârtie se poate scri: „egal cu o corabie” sau „egal cu flota Marii Britanii” sau „egală cu valoarea coroanei regale”! (În treacăt fie spus, chiar și mișcarea acelor ceasornice este o convenție. În epoca apariției ceasurilor mecanice, acele se mișcau în direcția hotărâtă de ceasornicar, în cele din urmă a câștigat popularitate convenția care este utilizată și asăzi. Dar s-ar fi putut ca lucrurile să se întâmple invers!)

De ce Moldova? (ca destinaţie turistică)

Articol postat şi pe www.vacante.md/blog

Autor: Oleg Ciubotaru

De ce ar trebui un turist sa vina in R. Moldova?

Pentru ca Moldova ramine a fi o destinatie ecologica, printre putinele tari care are o capitala atit verde si tinara. Industrializarea slaba de dupa anii 90 ne-a adus si citeva avantaje in plan ecologic. Avem riurile, aerul si padurile mai putin poluate.

R. Moldova detine un potential turistic specific, reprezentat in primul rind, de aspectul teritoriului pe care vei gasi multe rezervatii peisajistice sau landsafturi naturale si monumente geologice unice, de valoare europeana si mondiala.

Citeste mai jos 7 motive de a vizita Moldova.

Pronosticul Clubului IDEA privind alegerile electorale

În cadrul celei de-a zecea şedinţe a Clubului IDEA, a fost realizat un pronostic privind rezultatele alegerilor parlamentare în Republica Moldova pe care îl publicăm pe site. Specificările metodologice sunt prezentate la sfîrşitul articolului.

1. Care vor fi rezultatele alegerilor parlamentare?

[Comentarii economice] Oferta de locuri de muncă în scădere

[Articol publicat în Business Expert: http://www.businessexpert.md/index.php?r=5&s=1519]

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut în ianuarie cu peste 35 la sută faţă de perioada respectivă a anului 2008: 5443 comparativ cu 8468. Cererea de forţă de muncă s-a micşorat şi numărul locurilor de muncă înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă este în descreştere.

Raportul dintre numărul şomerilor aflaţi în evidenţă la finele lunii şi cel al locurilor de muncă vacante s-a mărit, constată Ministerul Economiei şi Comerţului.

Potrivit datelor statistice, în luna ianuarie 2009 la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au fost înregistrate 8 052 persoane, cu 2 223 mai mult faţă de perioada respectivă a anului precedent. Circa 13% din numărul total al şomerilor de 23 204 persoane care erau în evidenţa agenţiilor teritoriale, la situaţia de la 1 februarie, au rămas fără lucru, „ca urmare a disponibilizărilor curente şi colective de personal”.

În ianuarie au fost angajate 13,6 la sută din numărul total al persoanelor înregistrate la oficiile forţei de muncă.

Opinia expertului

Mihai Bologan: Situaţia în acest an nu pare a fi tocmai optimistă

„Dacă e să judecăm după datele ANOFM, din luna mai 2008 până în luna ianuarie 2009, numărul de şomeri oficial înregistraţi a scăzut continuu, cu circa 4000″, afirmă analistul economic Mihai Bologan, coordonatorul Clubului IDEA (Clubul Ideilor Economice Alternative).

Totuşi, expertul crede că „situaţia nu pare a fi tocmai optimistă din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă, deoarece se aşteaptă ca, în fine, criza să afecteze mai mult acest sector”. Ar putea să revină acasă circa 20-30 mii de emigranţi moldoveni din Rusia „care vor pune presiune asupra pieţei forţei de muncă”.

De asemenea, construcţiile şi transporturile se află în declin. Iar „faptul că industria a înregistrat o evoluţie negativă în luna decembrie 2008, iar indicele preţurilor producătorilor în luna februarie 2009 a scăzut cu 3% denotă că producătorii de asemenea suferă de pe urma crizei, iar reducerea numărului locurilor de muncă şi respectiv a ofertei de locuri vacante este iminentă”, mai spune Bologan.

Coordonatorul Clubului IDEA mai susţine că „în cazul unei eventuale deprecieri a leului”, ar „avea de suferit comerţul şi serviciile” şi „pentru a-şi păstra nivelul veniturilor, managerii companiilor, în special a celor mici şi mijlocii vor fi mult mai reticenţi în privinţa angajării unor noi persoane”. „Intervenţii asupra acestei situaţii vor putea fi făcute doar după anunţarea componenţii noului Guvern şi a politicii acestuia”.

Planul A pentru prevenirea crizelor financiare

Cu aproximativ o lună în urmă am publicat o postare în care am vorbit despre reglementări prescriptive și reglementări normale (negative) în raport cu criza financiară globală. În finalul articolului am propus pentru dezbatere soluția unui asigurator global anti-criză, ce-i drept, fără al dezvolta cu prea multe detalii.

Acest lucru, precum și un articol semnat de Dani Rodrik de la Universitatea din Harvard pentru revista The Economist m-a deterimant să revin la tema respectivă. Economistul american se pronunță împotriva unei soluți globale pentru criza financiară mondială menționând printre argumentele de fond:

1. Reticența cu care marile puteri mondiale ar accepta prescripțiile unui regulator supra-național (este adevărat că timp de zece ani FMI a încercat fără succes să facă o evaluare a stabilității financiare a SUA din cauza a astfel de reticențe);
2. Pericolul de adoptare a unui set inadecvat de reguli (confirmat de eșecul standardelor prescrise în cadrul acordurilor Basel I și Basel II); și
3. Diversitatea, în plan internațional, a formelor de reglementare a sistemelor financiare.

Stresul şi bolile psihice lovesc eficienţa angajaţilor

Iurie Gotişan

Consecinţele crizei economice arată că în ultima perioadă numărul persoanelor cu tulburări psihice care se adresează cabinetelor medicale a crescut semnificativ[1], respectiv afecţiunile psihice relativ uşoare ca stresul şi depresiile lovesc direct eficienţa angajaţilor[2]. Nu încape îndoială că în tempoul destul de înalt în activitatea de zi cu zi sau munca monotonă, apropierea unor date limită de predare a muncii (deadline), confruntarea pentru prima dată cu şomajul, instabilitatea economică, lipsa de perspective profesionale, dificultăţile (financiare/achiziţionare) în găsirea unei locuinţe etc. reprezintă cele mai importante motive responsabile de accentuarea nivelului de stres. Factori care în final influenţează starea generală de sănătate a unui individ, or aceasta, potrivit RNDU 2006[3](pag. 63), corelează direct cu nivelul de dezvoltare şi creştere economică a unei ţări. În acelaşi timp, alte rapoarte (Nivelul de bunăstare în lume – Legatum Institute Dubai)[4] identifică că problema-cheie a Moldovei este starea de sănătate a populaţiei.

De ce avem nevoie de deficit bugetar?

Urmare a crizei financiare din 1998 în Republica Moldova s-a instaurat o aversiune (perfect explicabilă!) față de acumularea deficitului bugetului public național și finanțarea acestuia din contul acumulării datoriei publice. Este un lucru de la sine înțeles, căci în anii ce au urmat crizei, serviciul datoriei publice a constituit o povară grea pentru dezvoltarea țării și a amânat cu câțiva ani scăderea indicatorilor sărăciei. Am învățat lecția într-atât de bine încât astăzi deficitul bugetar a devenit o temă la care nici nu îndrăznim să ne gândim. Intenționez să abordez acest tabu fără prejudecată și să sugerez o politică fiscală expansionistă în pofida prudenței adoptate de autorități. 

Până în prezent, politica fiscală austeră a avut un dublu merit: 1) reducerea serviciului datoriei externe și 2) susținerea politicii monetare anti-inflaționiste. În ultima decadă, însă, ponderea serviciului datoriei publice în PIB a scăzut de la 7% în 1999 până la sub 1% în 2009. Concomitent, inflația a fost redusă la 7,3% (decembrie 2008 față de decembrie 2007) inclusiv și datorită faptului că bugetul public național a înregistrat un deficit de 0,5% din PIB. Astăzi însă suntem într-o situație diferită: recesiunea economică mondială are un impact univoc negativ asupra volumului exporturilor, investițiilor străine, remitențelor (și prin urmare și a importurilor), iar IPC înregistrează o deflație pentru câteva luni consecutive. Pronosticul PIB-ului pentru 2009 urmează a fi revizuit în sensul diminuării. Nu îmi propun să cuantific în acest moment care va fi impactul recesiunii asupra creșterii economiei naționale, este suficient să constat că impactul va fi negativ. Pentru referinţă voi menţiona că FMI a revizuit pronosticul creşterii economice pentru Republica Moldova de la 8% (WEO, aprilie 2008) la 3,5%. În aceste condiții, menținerea unui deficit mic al bugetului public național este un lux pe care nu ni-l putem permite.

Următorul Preşedinte al Moldovei va fi un actor de teatru, de ce nu?

În cei 18 ani de cînd există funcţia de Preşedinte al ţării, Republica Moldova a schimbat trei preşedinţi şi a avut o serie de pretendenţi la acest post. Voi încerca să propun o analiză alternativă privind următorul, cel de-al patrulea preşedinte.

Mircea Snegur şi Petru Lucinschi au avut o şcoală de partid foarte bună în perioada sovietică, cel din urmă ajungînd chiar în structurile de conducere de la Moscova şi fiind lider al comsomolului din Moldova. Vladimir Voronin de asemenea are în sînge această şcoală, avînd funcţii de conducere încă de pe timpul RSSM. În schimb, printre pretendenţii la funcţia de preşedinte a ţării în perioada alegerilor au fost persoane cu un trecut foarte diferit, specialităţi şi profesii la fel de diferite. Spre exemplu, Dna Iuliana Gore-Costin, ce a candidat în 1996 la această funcţie era directoarea Liceului Academic Român-Englez “Mircea Eliade”, Valeriu Matei era scriitor, în 2001 opoziţia l-a propus în această funcţie pe Pavel Barbălat, Preşedintele Curţii Constituţionale, iar în 2005 a fost înaintat Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Moldova, Gheorghe Duca.

BANII: ÎN BANCĂ SAU LA CIORAP

Grigore Vieru

Articol publicat în revista “Business Class”, numărul din martie 2009.

Pe parcusul anului 2008, băncile comerciale moldoveneşti au majorat considerabil dobânzile la depozite în comparaţie cu anii precedenţi.  Începând cu luna martie rata medie a dobânzilor la depozitele în lei moldoveneşti s-a majorat de la 15,94% la 19,91% în luna noiembrie, înregistrând o uşoară scădere în luna decembrie – 19,75%. Dobânzile la depozitele în valută s-au majorat de la 6,58% la 12,09% în perioada martie-decembrie. În felul acesta, volumul depozitelor bancare în 2008 a atins cifra de 33766.3 mil. lei, majorându-se cu 60,4% faţă de anul 2007, arată datele oferite de Banca Naţională a Moldovei (BNM).

• Evoluţia pieţei depozitelor în anul 2008

Potrivit aceleiaşi surse, în anul 2008 s-a menţinut tendinţa majorării ritmurilor de creştere a depozitelor atrase la termen în lei moldoveneşti, înregistrindu-se un volum de 18219.8 mil. lei, ceea ce reprezintă o creştere de 79,4 la sută, faţă de creşterea cu 70,9 la sută în anul 2007.

Ca şi în anul precedent, cei mai mulţi au ales să-şi depună banii pe termene de la 3 până la 6 luni, ponderea acestora fiind de 44,5 la sută din totalul depozitelor. Ponderea plasamentelor cu termen de la 6 până la 12 luni, a fost de 36.1 la sută, cu 2,8 puncte procentuale mai puţin faţă de 2007.

Volumul depozitelor la termen în valută străină atrase în anul 2008 s-a cifrat la 15546.5 mil. lei, majorindu-se cu 4647.5 mil. lei  fata de anul precedent. Din totalul de depozite, 86,8 la sută au fost ale persoanelor fizice.

Ca şi în structura termenilor de atragere a depozitelor în lei, plasamentele în valută de la 3 până la 6 luni au avut cea mai mare pondere – 41% din total. Depunerile pe termen de la 6 până la 12 luni au constituit 38.6%, fiind în descreştere cu 9.3 puncte procentuale faţă de anul 2007.

Pot fi muzeele o afacere profitabilă?

Orice turism (dacă nu e vorba despre o vacanță banală la mare sau la munte) presupune câte un program cultural. Lucrul cel mai probabil pe care îl va include un astfel de program este vizitarea muzeelor. British Museum, Louvre, Uffizi, Prado, Hermitage - ca să menţinez doar careva din casele mari – vor deschide ușile în fața miilor de vizitatori zilnici care vin să le admire colecțiile în schimbul achitării unor bilete de intrare de circa €10. În Chișinău – nici vorbă de așa ceva! Este dificil să recomanzi ceva unui turist european, știind că sălile din Muzeul Național de Istorie și Arheologie sunt semi-goale, iar Muzeul Național de Artă Plastică (fostul Muzeu de Istorie a Partidului Comunist) stă să cadă (vezi imaginea mai jos). Ocazional, galeria de artă „Constantin Brâncuși” ne bucură cu câte o expoziție mai puțin tipică, iar Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală e capabil să impresioneze un copil timp de câteva ore. Dar nu aceasta este problema mea.