Stresul şi bolile psihice lovesc eficienţa angajaţilor

Iurie Gotişan

Consecinţele crizei economice arată că în ultima perioadă numărul persoanelor cu tulburări psihice care se adresează cabinetelor medicale a crescut semnificativ[1], respectiv afecţiunile psihice relativ uşoare ca stresul şi depresiile lovesc direct eficienţa angajaţilor[2]. Nu încape îndoială că în tempoul destul de înalt în activitatea de zi cu zi sau munca monotonă, apropierea unor date limită de predare a muncii (deadline), confruntarea pentru prima dată cu şomajul, instabilitatea economică, lipsa de perspective profesionale, dificultăţile (financiare/achiziţionare) în găsirea unei locuinţe etc. reprezintă cele mai importante motive responsabile de accentuarea nivelului de stres. Factori care în final influenţează starea generală de sănătate a unui individ, or aceasta, potrivit RNDU 2006[3](pag. 63), corelează direct cu nivelul de dezvoltare şi creştere economică a unei ţări. În acelaşi timp, alte rapoarte (Nivelul de bunăstare în lume – Legatum Institute Dubai)[4] identifică că problema-cheie a Moldovei este starea de sănătate a populaţiei.

Pînă în 2050 populaţia Moldovei va scădea cu 1 milion, iar numărul tinerilor cu 62%

Mihai Bologan

Tinerii din prezent sunt cei mai numeroşi

 

 

Tinerii de astăzi sunt rodul boomului demografic din anii ’80, iar numărul celor cu vîrsta 15-24 ani depăşeşte cu mult grupele de vîrstă 5-14 ani şi 25-34 ani. Astfel, începînd cu anul 1991 s-au născut cu circa două ori mai puţini copii decît în deceniul precedent. În rezultat, piramida vîrstelor în Republica Moldova arată foarte neuniform în prezent, avînd un segment foarte numeros de tineri, unul foarte puţin numeros de copii şi unul relativ mare a persoanelor cu vîrsta de 43-50 de ani. 

În anul 2009, la 1 ianuarie, populaţia Republicii Moldova constituia 3567,5 mii persoane[1]. Dintre aceştia, circa 19,5% reprezintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani. Un deosebit interes pentru dezvoltarea ţării îl prezintă evoluţia numărului total al populaţiei republicii pe termen mediu şi lung, dar şi evoluţia acestui grup demografic.

Instituţiile media ar trebui să reflecte corect evenimentele economice din Republica Moldova

Prefaţă

Ce se va întîmpla în anul 2009 cu economia Republicii Moldova: se va „prăbuşi” leul moldovenesc, se vor întoarce 200-300 mii de emigranţi sau chiar un  milion, vom avea o inflaţie de 50% în doar cîteva zile sau cel mult săptămîni, va scădea brusc exportul sau se va diminua considerabil remitenţele, va scădea pînă la limită rezervele Băncii Naţionale care cu atît greu au fost agonisite? Sunt o serie de întrebări pe care orice cetăţean obişnuit din ţara noastră, cu sau fără studii economice şi le pune după ce ascultă cu atenţie ştirile economice la posturile TV sau le citeşte în cele mai importante mijloace de informare. Toate aceste presupuneri, sau scenarii apocaliptice întotdeauna sunt lansate de „mai mulţi experţi”, astfel că ştirile sunt într-atît de credibile încît se crează impresia că la fiecare afirmaţie a lucrat o echipă întreagă de experţi economici, din cîteva domenii, care reprezintă mai multe instituţii şi care au ajuns prin consens la aceste concluzii deloc îmbucurătoare pentru economia noastră.

Dacă e să ne referim la instituţiile media „imparţiale” şi corecte, ele se limitează în a oferi posibilitatea de a se exprima „părţii inculpate”, care de obicei este însăşi Guvernul în persoana Primului Ministru, sau Ministerul Finanţelor, sau Ministerul Economiei sau Banca Naţională. Uneori, vina se mai dă pe Biroul Naţional de Statistică, deşi puţini „experţi” probabil cunosc cum are loc procesul de colectare a datelor statistice şi care este în esenţă sensul indicatorului IPC (Indicele Preţului de Consum) – care stă la baza calculării inflaţiei în Republica Moldova. Răspunsurile acestor instituţii sunt deobicei vagi, afirmîndu-se că „totul este sub control” sau „nu e nimic corect din ce au spus experţii” sau doar se pune în eter informaţia că „instituţia X nu a dorit să comenteze aceste afirmaţii”.

În rezultat, consumatorii de informaţii, adică oamenii simpli sunt mai degrabă tentaţi să accepte ca fiind corecte scenariile apocaliptice, decît frazele liniştitoare, dar deloc atractive şi convingătoare din partea oficialităţilor.